Cum alegi programul potrivit pentru o idee de proiect de tineret: european, național sau local

Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primim la IRDT, în atelierele de scriere de proiecte pentru organizațiile studențești sau pur și simplu pe e-mail, sună cam așa: „Avem o idee bună pentru tineri. Unde o depunem?”. Răspunsul corect este aproape întotdeauna o altă întrebare: ce vreți, de fapt, să se întâmple? Pentru că programele de finanțare nu sunt echivalente, iar cea mai des întâlnită greșeală este să forțezi o idee bună într-un program nepotrivit, doar pentru că acela avea apel deschis luna aceasta. Articolul de mai jos este o hartă simplificată, din experiența noastră de peste zece ani de proiecte, a principalelor opțiuni și a criteriilor după care le-am alege.

Prima întrebare este despre scara ideii: vrei să lucrezi cu douăzeci de tineri din cartierul tău sau cu tineri din cinci țări? A doua este despre durată: este o activitate de câteva zile, un proces de câteva luni sau o schimbare care are nevoie de doi-trei ani? A treia este despre capacitatea organizației: aveți pe cineva care poate gestiona raportări complexe, cofinanțare și plăți în avans, sau sunteți o echipă de voluntari cu timp limitat? Iar a patra, adesea ignorată, este despre ce rămâne după proiect: o competență la participanți, un produs, o relație, o schimbare de politică locală. Răspunsurile la aceste întrebări elimină de la sine jumătate dintre opțiuni.

Programele europene gestionate direct pentru tineret

Erasmus+ este, pentru organizațiile de tineret, programul cel mai cunoscut și cel cu care avem noi cea mai multă experiență, cu treisprezece proiecte coordonate din 2016. Partea lui pentru tineret finanțează schimburi de tineri, adică întâlniri de câteva zile între grupuri din mai multe țări, cursuri de formare pentru lucrători de tineret, persoanele care lucrează direct cu tinerii în afara școlii, și parteneriate mai mari, de un an sau doi, în care mai multe organizații dezvoltă împreună metode sau materiale. Erasmus+ este potrivit când ideea are o dimensiune internațională reală, când învățarea este în centru și când aveți sau puteți construi parteneri de încredere în alte țări. Nu este potrivit când vreți, de fapt, să faceți o activitate locală și adăugați un partener străin doar ca să bifați cerința.

Corpul European de Solidaritate finanțează voluntariat, individual sau în echipă, și proiecte de solidaritate: inițiative locale ale unor grupuri de minimum cinci tineri, cu bugete mici și birocrație relativ redusă. Este, în opinia noastră, cea mai subestimată opțiune pentru un grup informal de tineri cu o idee concretă pentru comunitatea lor. Programul CERV, pentru cetățeni, egalitate, drepturi și valori, este altceva: finanțează proiecte despre participare democratică, drepturile fundamentale, egalitate de gen sau memorie europeană. Este potrivit când ideea voastră e, în esență, despre cetățenie și valori, nu despre formarea tinerilor în sine, și cere de obicei consorții mai solide și bugete mai mari.

Fondurile europene pentru educație și ocupare

A doua mare categorie sunt programele operaționale finanțate din fondurile europene gestionate de România, în special cele pentru educație și ocupare. Aici logica este diferită: nu mai vorbim de învățare prin mobilitate, ci de intervenții structurate, cu indicatori numerici de atins, pentru tineri NEET, adică tineri care nu sunt nici în educație, nici în formare, nici la locul de muncă, pentru elevi în risc de abandon, pentru tineri care au nevoie de calificare sau de sprijin la angajare. Bugetele sunt mult mai mari, durata este de regulă de doi-trei ani, iar cerințele administrative sunt pe măsură. Aceste programe sunt potrivite pentru organizații cu capacitate de implementare dovedită, de multe ori în parteneriat cu universități, autorități sau furnizori de formare. Nu sunt potrivite pentru o primă experiență de proiect și nici pentru idei care nu se pot traduce în indicatori clari.

Nivelul cel mai apropiat, și adesea cel mai neglijat, sunt finanțările nerambursabile acordate de primării și consilii județene în baza Legii 350/2005, pentru activități de tineret, cultură, sport sau sociale. Sumele sunt modeste, procedurile sunt mai simple, iar competiția este, de obicei, între organizații din aceeași comunitate. Avantajul principal este că permit să testezi o idee la scară mică, să construiești relația cu autoritatea locală și să obții rezultate vizibile în câteva luni. La acestea se adaugă finanțările prin fundațiile județene pentru tineret, precum FITT în Timiș, al cărei membru suntem, și apelurile unor companii sau fundații private.

Câteva criterii practice

Dacă ar fi să rezumăm într-o listă scurtă ce ne întrebăm noi înainte de a alege, ar arăta cam așa:

• Ideea are nevoie de dimensiunea internațională sau o adăugăm artificial?
• Avem capacitatea de a gestiona avansuri, cofinanțare și raportări pe durata întregului proiect?
• Rezultatul principal este învățarea participanților, o schimbare în comunitate sau un indicator de ocupare?
• Putem începe mai mic, local, și crește ulterior către un program european?

Ultimul punct este, poate, cel mai important sfat pe care îl putem da. Multe dintre proiectele noastre europene au pornit de la activități locale, un hackathon, un atelier, o întâlnire cu organizații studențești, care ne-au arătat ce funcționează și ce nu. Drumul invers, de la un proiect european mare la o prezență locală reală, este mult mai greu de parcurs. Dacă ai o idee și nu știi unde se potrivește, scrie-ne. Uneori cel mai util lucru pe care îl putem face nu este să te ajutăm să scrii cererea, ci să te ajutăm să alegi la ce apel merită, de fapt, să o scrii.