Democrație, valori europene și tineri: ce finanțează programul CERV și de ce contează pentru un oraș ca Timișoara

Când vorbim despre fonduri europene pentru tineri, primul nume care apare este, aproape invariabil, Erasmus+. Este normal: noi înșine am crescut ca organizație prin schimburi de tineri și cursuri de formare finanțate din acest program. Există însă un alt program european, mai puțin cunoscut în rândul organizațiilor de tineret din România, care se adresează direct unora dintre temele noastre de bază: participarea, drepturile, cetățenia activă și felul în care comunitățile își construiesc democrația de zi cu zi. Se numește CERV, prescurtare de la Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori, și este programul Uniunii Europene dedicat protejării și promovării valorilor pe care este fondată Uniunea.

CERV este un program gestionat centralizat de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că apelurile nu trec printr-o autoritate națională, ci se publică pe portalul Funding & Tenders, iar aplicațiile se depun direct acolo, în engleză sau într-o altă limbă oficială a Uniunii. Programul este organizat pe câteva direcții mari. Una privește valorile Uniunii și sprijinul pentru organizațiile societății civile care le apără. Alta se ocupă de egalitate, drepturi și combaterea discriminării. O a treia, probabil cea mai relevantă pentru un ONG de tineret, este dedicată implicării și participării cetățenilor: proiecte despre memorie europeană, înfrățiri între orașe, rețele de localități și inițiative care îi aduc pe oameni mai aproape de deciziile care îi privesc. În sfârșit, componenta Daphne finanțează prevenirea și combaterea violenței, inclusiv a celei împotriva copiilor și tinerilor.

De ce ne interesează pe noi, o organizație de tineret

Strategia IRDT pentru 2024–2027 are, printre cele cinci arii ale sale, participarea și cetățenia activă. Nu este o temă pe care am ales-o din întâmplare. În proiecte precum Make Your Voice Heard, Take Action! sau Advocacy to Go am lucrat cu tineri din mai multe țări tocmai despre cum se formulează o poziție, cum se discută cu o instituție, cum se transformă o nemulțumire într-o propunere concretă. Educația nonformală, adică acea învățare structurată, dar în afara sistemului școlar, bazată pe experiență și reflecție, s-a dovedit un instrument foarte bun pentru așa ceva. CERV ne oferă posibilitatea de a duce aceste teme mai departe, într-un cadru în care accentul nu mai cade pe mobilitatea tinerilor, ci pe efectul asupra comunității.

Diferența de perspectivă merită explicată. Într-un schimb de tineri, rezultatul principal este ceea ce învață participanții. Într-un proiect CERV, întrebarea este mai degrabă ce se schimbă în felul în care cetățenii, inclusiv cei tineri, se raportează la viața publică: dacă vin la o dezbatere, dacă înțeleg cum funcționează un consiliu local, dacă au încredere că vocea lor contează. Pentru o organizație ca a noastră, obișnuită să lucreze cu grupuri de douăzeci sau treizeci de tineri într-o săptămână intensă, este o provocare să gândim la scara unui cartier sau a unui oraș. Dar este exact tipul de provocare pe care ne-am propus să ni-l asumăm.

Timișoara ca loc potrivit pentru astfel de proiecte

Există orașe în care subiectul democrației este abstract și orașe în care el are o adresă. Timișoara face parte din a doua categorie. Istoria recentă a orașului, diversitatea sa etnică și confesională, experiența de Capitală Europeană a Culturii și o societate civilă activă, cu organizații de tineret reunite în jurul Fundației Județene pentru Tineret Timiș, fac din acest oraș un loc în care temele CERV se discută natural. Suntem membri ai Consiliului Consultativ pe Probleme de Tineret al Primăriei Timișoara și vedem de aproape cât de mult contează mecanismele de consultare atunci când sunt luate în serios de ambele părți.

În același timp, știm și unde sunt limitele. Mulți tineri din oraș și din județ nu au participat niciodată la o ședință publică și nu știu că pot. Interesul pentru alegeri este inegal, iar încrederea în instituții se construiește greu. Un proiect european pe tema participării nu rezolvă aceste lucruri de unul singur, dar poate crea ocazii: o serie de dezbateri în licee, un format de consultare testat împreună cu administrația locală, un schimb de practici cu organizații din alte orașe europene care se confruntă cu aceleași întrebări. Tocmai dimensiunea transnațională este cea pe care CERV o cere și pe care noi o putem aduce, grație rețelei de parteneri construite în ultimii ani.

Ce presupune, concret, o aplicație

Suntem prudenți când vorbim despre cifre și termene, pentru că acestea se schimbă de la un an la altul și singura sursă de încredere este portalul Funding & Tenders, unde se publică apelurile și documentele aferente. Ce putem spune cu siguranță este că un proiect CERV cere un parteneriat solid, de regulă cu organizații din mai multe state membre, o problemă clar definită la nivel local sau european, activități care implică direct cetățenii și un plan de comunicare a rezultatelor. Cere, de asemenea, o organizație înregistrată pe portal, cu un cod de identificare, și capacitatea de a gestiona un buget în regulile Comisiei Europene.

Pentru noi, pregătirea unei astfel de aplicații înseamnă să pornim de la ce avem: experiența de implementare a proiectelor Erasmus+, relațiile cu parteneri din unsprezece țări și o înțelegere destul de bună a tinerilor din regiunea de Vest. Înseamnă și să învățăm lucruri noi, de la logica de evaluare a programului până la felul în care se raportează impactul asupra comunității. Ne propunem să facem acest drum pas cu pas și să povestim aici, pe site, ce descoperim pe parcurs. Dacă sunteți o organizație sau o instituție din Timișoara interesată de aceleași teme, conversația poate începe oricând.