NEET în regiunea de Vest: cine sunt și cum ajungi la ei

Termenul NEET vine din engleză, „Not in Education, Employment or Training”, și descrie tinerii, de regulă între 15 și 29 de ani, care nu sunt nici la școală, nici la un loc de muncă, nici într-un program de formare. Este o categorie statistică, nu o identitate: nimeni nu se prezintă drept „NEET”. Tocmai de aceea, când citim în rapoarte că România se numără, potrivit Eurostat, printre țările Uniunii Europene cu cea mai ridicată pondere a tinerilor NEET, riscăm să vedem un procent și să uităm că în spatele lui sunt oameni foarte diferiți între ei.

Regiunea de Vest, adică județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara, este un exemplu bun pentru această diversitate. Timișoara și Aradul au economii puternice și rate scăzute ale șomajului, în timp ce zonele foste miniere sau industriale din Hunedoara și Caraș-Severin trăiesc de decenii cu consecințele închiderii marilor întreprinderi. Un tânăr NEET din Timișoara și unul dintr-o comună din Valea Jiului au în comun, de multe ori, doar eticheta.

Cine sunt, de fapt

Din experiența noastră, tinerii aflați în această situație se împart în câteva profiluri care se suprapun. Sunt tineri din mediul rural care au terminat opt sau zece clase și pentru care cel mai apropiat liceu sau loc de muncă presupune o navetă pe care nu și-o permit. Sunt tinere mame, uneori foarte tinere, care au ieșit din sistemul de educație și nu au cu cine lăsa copilul. Sunt tineri care au lucrat sezonier sau la negru și care nu apar nicăieri ca angajați, deși muncesc. Sunt tineri din comunități rome marginalizate, unde discriminarea și lipsa actelor fac orice demers administrativ o corvoadă. Și sunt, în orașele mari, tineri cu diplomă de liceu sau chiar de facultate care, după câteva refuzuri, au renunțat să mai caute.

Această ultimă categorie ne-a surprins cel mai mult când am început să lucrăm pe tema ocupării. Ne așteptam ca problema să fie exclusiv lipsa calificării, dar am întâlnit și tineri calificați, descurajați, cu o încredere în sine foarte scăzută. Un refuz la interviu, interpretat ca verdict definitiv, poate ține un om departe de piața muncii luni de zile. Cu astfel de participanți am lucrat în proiectul Enhancing Youth Employability din 2019, iar în Inclusion+ din 2021 am extins discuția către tinerii cu mai puține oportunități în sens larg.

De ce nu funcționează anunțul pe Facebook

Cea mai frecventă greșeală pe care am făcut-o și noi la început a fost să credem că o postare bine scrisă și un formular online sunt suficiente. Nu sunt. Tinerii NEET sunt, prin definiție, în afara rețelelor instituționale prin care circulă de obicei informația: nu sunt pe lista unei școli, nu sunt în baza de date a unui angajator și, de multe ori, nu sunt înregistrați nici la agenția de ocupare. Postarea ajunge la cei care deja sunt activi, nu la cei pe care îi cauți.

Ce funcționează este contactul direct, prin oameni în care comunitatea are încredere. Asistentul social din primărie, profesorul care a păstrat legătura cu foștii elevi, preotul, medicul de familie, o organizație locală care face deja activități cu copiii din sat: aceștia sunt intermediarii fără de care nu ajungi nicăieri. Am învățat să alocăm timp pentru vizite și discuții față în față înainte să vorbim despre înscrieri, pentru că o primă întâlnire la care tânărul vine însoțit de cineva cunoscut valorează cât zece mesaje.

Cum îi ții, după ce i-ai găsit

A doua parte, cea mai grea, începe după primul contact. Un tânăr care a stat doi ani acasă nu se transformă într-un participant activ la o săptămână după ce a intrat pe ușă. Are nevoie de activități scurte, concrete, cu rezultat vizibil rapid, și de un lucrător de tineret, adică o persoană pregătită să însoțească tinerii în procesul lor de dezvoltare, care să țină legătura constant, inclusiv atunci când tânărul lipsește. Experiența ne-a arătat că grupurile mici, cu un amestec de tineri cu situații diferite, funcționează mai bine decât grupurile formate exclusiv din tineri NEET, pentru că nimeni nu vrea să fie „cazul social” din sală.

Important este și să nu promitem ce nu putem oferi. Nu suntem agenție de recrutare și nu garantăm un loc de muncă la finalul unui curs. Ce putem oferi sunt competențe, contacte, informații despre oportunități reale, cum ar fi Garanția pentru Tineret sau programele de ucenicie, și, poate cel mai important, un spațiu în care tânărul redescoperă că poate duce ceva la capăt. Fondurile europene pentru educație și ocupare au făcut din tinerii NEET o prioritate explicită, ceea ce este un lucru bun, dar banii nu înlocuiesc relația.

Dacă lucrați într-o primărie, într-o școală sau într-un ONG din regiunea de Vest și aveți în comunitate tineri care s-au retras din orice formă de activitate, vă încurajăm să ne scrieți. Nu avem soluții miraculoase, dar avem câțiva ani de încercări și erori din care am învățat ce să nu mai facem, și asta este, de multe ori, cel mai util lucru pe care îl poți împărtăși.